Prima pagina Scrie-ne la adresa de aici. Harta site-ului Logare e-mail in browser
Agnita in tara
stema orasului imagine Agnita - str Fabricii imagine Agnita - Aleea Teilor imagine Agnita - centrul orasului
Orasul Agnita
Primaria Orasului Agnita
Primarul Orasului Agnita
Consiliul Local Agnita
Legislatie locala
CIC
Formulare utile
Agnita in judetul Sibiu

AGNITA | PRIMARIA | CONSILIUL LOCAL | INFORMATII PUBLICE | INSTITUTII-UTILITATI | ECONOMIE | INVATAMANT-CULTURA | SPORT | TURISM

 
pozitia geografica | cai de acces | caracterizare fizico-geografica | populatia | monumente istorice si de arta | album
 

Gelogia si relieful
     
     Din oricare parte patrunzi in interiorul Podisului Hartibaciului, parte componenta a Podisului (Depresiunii) Transilvaniei, spre Agnita, te insoteste un relief de dealuri domoale, rezultate din lupta indelungata a substratului geologic cu timpul, cu clima, cu apele, cu vegetatia, cu societatea umana.
     In istoria geologica a Depresiunii Transilvaniei se pot diferentia mai multe etape, din care cea mai veche este strans legata de formarea si evolutia Carpatilor. Cu milioane de ani in urma partea centrala a tarii nu era diferentiata de lantul carpatic, cu care facea deci corp comun. Repetatele miscari tectonice au dus la ridicarea blocurilor din rama montana inconjuratoare si la scufundarea lenta a interiorului arcului carpatic, unde se instaleaza, pentru un timp, un bazin de sedimentare, ocupat periodic de ape. In acest lac interior, care comunica cu exteriorul lantului carpatic prin mai multe "porti", raurile au depus materialele erodate si transportate din zona montana inconjuratoare.
     Miscarile tectonice din pliocen, cunoscute sub denumirea de miscarile rhodanice, au exondat total Depresiunea Transilvaniei, au inaltat puternic Carpatii si au favorizat eruptiile vulcanice din partea de est a depresiunii. Pe campia usor valurita, iesita de sub apele lacustre, s-a instalat reteaua hidrografica care a suferit modificari repetate, pana la configuratia actuala.Ulterior acestor miscari stratele geologice sunt expuse asadar intemperiilor vremii.
     Litologic, perimetrul localitatii Agnita se suprapune unui substrat alcatuit din formatiuni sedimentare (nisipuri, gresii cu intercalatii de lentile de marne si argile) sarmatiene la sud de raul Hartibaciu si panoniene in partea de nord a orasului si pe teritoriul comunelor suburbane Coves si Ruja. O fasie ingusta din depozite recente, cuaternare, bordeaza raul in albia sa majora.
     Vatra orasului se gaseste la 442 m altitudine absoluta in lunca Hartibaciului si la 497 m pe interfluviul din partea sudica , Hartibaciu - Albac. Ea se extinde pe un relief format din lunci, fragmente de terase si glaciesuri (acei versanti lini ce unesc formele de relief relativ netede). Culmile inter-fluviale limitrofe orasului sunt nivelate si apar ca niste poduri suspendate, constituind dovada unei evolutii ciclice, caracteristica intregului podis al Transilvaniei.
     In ceea ce priveste relieful minor din Dealurile Agnitei, acesta este dominat de procesele de versant, in special de alunecari de teren, favorizate de intercalatiile marnoase si argiloase in bancurile groase de nisipuri. Caracteristice sunt alunecarile masive, sub forma de movile; denumite de specialisti glimee. Ele introduc reliefului de podis un inedit, un farmec aparte, putand fi asemanate cu un relief selenar, asa cum sunt cele situate nu departe de Agnita in perimetrul localitatii Movile. Localnicii nu si-au putut explica modul lor de formare, considerandu-le vechi morminte.
     Vatra orasului este alungita pe circa 3 km, pe valea principala, cu ramificatie pe valea Agnitei, avand o structura compacta.

Clima
     
     Pozitia geografica, caracteristicile reliefului determina un climat temperat moderat specific tinuturilor de dealuri si de podisuri inalte.
     Precipitatiile medii anuale, cu valori intre 600 si 700 mm, variaza atat lunar, cat si anotimpual. Astfel, la Nocrich (localitate situata la circa 21 km in aval de Agnita) media anilor 1961-1980 este de 651 mm/an, iar la Retis (in amonte de Agnita, la circa 24 km) media aceleiasi perioade este de 667,1 mm/an. In intervalul 1900-1958, cantitatea medie anuala de precipitatii a fost la Agnita de 595 mm (calculata pentru 33 de ani datorita lipsei inregistrarilor din unii ani). Se constata deci o crestere a cantitatilor de precipitatii cazute anual in deceniile sapte si opt, cu repercursiuni in dinamica proceselor de modelare a reliefului, in frecventa inundatiilor. Numarul anual al zilelor cu precipitatii este cuprins intre 130 si 140, in semestrul cald cazand mai mult de 2/3 din cantitatea anuala. In perioada 1961-1979 cantitatile maxime de precipitatii cazute in 24 de ore au fost inregistrate in august (in cinci ani) iunie si iulie (in cate patru ani fiecare) si in mai (in trei ani), maxima lunara inregistrandu-se in iulie. Media cantitatilor maxime de precipitatii in 24 de ore pune in evidenta lunile iulie si iunie. Lunile cu media cea mai mica a cantitatilor maxime in 24 de ore sunt decembrie, apoi februarie.
     Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 8 si 9°C, a lunii ianuarie intre -3 si -4°C, iar a lunii iulie intre 18 si 20°C, suma anuala a temperaturilor medii zilnice mai mari de 0°C
     Numarul anual al zilelor cu strat de zapada este de 50-75, pe valea Hartibaciului, de 75-100 in restul podisului.
     Cicluri gelivale, respectiv alternante inghet - dezghet, se pot produce intr-un interval destul de mare, si anume in 220 de zile.
     Toate elementele climatice definesc un topoclimat de vale mai moderat decat cel al dealurilor inalte.

Apele
     
     Hidrografia regiunii este subordonata raului colector, principal - Hartibaciu - rau de podis, care izvoraste de la circa 675 m din Dealul Soars (726 m), traverseaza podisul cu acelasi nume, avand, pe o lungime de 90 km, o diferenta de nivel de 295 m si o suprafata a bazinului aferent de 1 042 km2. Se varsa in Cibin, afluent pe dreapta al Oltului, la 380 m altitudine absoluta.
     In perimetrul localitatii Agnita, Hartibaciu are: afluenti mai numerosi si mai lungi pe dreapta sa, aici densitatea drenajului fiind de 2,00-2,50 km/km 2.Pe stanga, cel mai important tributar (Albacul) conflueaza la 6 km in aval de Agnita. Postul hidrometric Agnita, situat la circa 50 km de varsarea Hartibaciului in Cibin, la 445 m altitudine absoluta, inregistreaza caracteristicile hidrologice pe mai putin de o treime (280 km2 ) din suprafata intregului bazin hidrografic. Valorile de la acest post sunt concludente pentru studiile efectuate in partea superioara a bazinului, precum si pentru inregistrarea modificarilor produse In variatiile debitelor, nivelurilor, in calitativi apelor.
     Debitul mediu lichid multianual la postul prezentat este de 0,9-1 m cubi/s. Fiind un rau prin excelenta de podis, variatiile debitelor si nivelurilor prezinta un ecart destul de mare, datorate caracterului precipitatiilor. Astfel, in perioada 1960- 1980 s-au constatat abateri mari de la mediile anuale si maximele lunare, inregistrandu-se urmatoarele valori: l970 - media anuala 2,32 m3/s, maxima lunara 50,3 m3/s (25 V); 1975 - media anuala 2,20 m3/s, maxima lunara 144 m3/s (3. VII). La aceleasi date, maxima nivelurilor a atins 571 si, respectiv, 665 cm. Pentru a putea aprecia mai just fenomenul, precizam ca in aceeasi perioada nivelul mediu lunar (pentru mai si iunie) se mentine la 160 cm. Frecventele inundatii produse de Hartibaciu au facut ca inca de la sfarsitul secolului trecut si inceputul secolului nostru sa se intreprinda, sporadic, lucrari de amenajare a cursului principal. Cea mai importanta amenajare a raului o constituie pana in prezent construirea celor doua elestee de la Bradeni (1953-1955), initial pentru interes piscicol.
     Pe teritoriul orasului Agnita, Hartibaciul este canalizat, versantii albiei minore consolidati prin betonare.
     Faptul ca Podisul Hartibaciului nu este strabatut de un rau cu izvoare in munte decat pe la periferie, constitutia litologica mentionata ce permite infiltrarea apelor, influenteaza formarea panzelor de apa freatica cu repercusiuni negative in aprovizionarea cu apa industriala si potabila a orasului. Aductiunea din Muntii Fagaras rezolva aceasta situatie.
     Pe interfluvii se constata o adaptare a apelor freatice la structurile monoclinale locale, fiind cantonate in depozite nisipoase ale sarmatianului si pliocenului. La baza versantilor apar sub forma de izvoare. in lunca nivelul apei freatice variaza intre 0-2 m la contactul cu versantii pana la 5-10 m spre talvegul raului, fiind cantonate in formatiuni cuaternare de lunca. Compozitia chimica a apelor freatice pune in evidenta lipsa oxizilor de fier si prezenta in cantitati mari a calciului.

Solurile
     
     Variatele, relatii de interdependenta dintre oras si zona sa de influenta, dar mai ales cele ce vizeaza asigurarea pietei de desfacere cu cele necesare aprovizionarii populatiei, obliga la o analiza a solurilor pe spatii mai mari, care depasesc perimetrul construit al orasului.
     In bazinul hidrografic al Hartibaciului solurile se caracterizeaza printr-o mare varietate in ceea ce priveste atat tipurile, cat si repartitia lor spatiala, urmare a influentei in pedogeneza a factorilor litologici, geomorfologici, hidrologici, climatici, antropici. in partea de nord a raului Hartibaciu, in conditii litologice relativ uniforme, in care predomina nisipurile cu lentile subtiri de marne si argile, solurile se inscriu in clasele argiluvisoluri (soluri brune luvice), moli-soluri (pseudorendzine si soluri brune eu-mezobazice), carn-bisoluri (soluri brune eu-mezobazice si brune luvice) si soluri hidromorfe. La sud de raul Hartibaciu, pe depozite sarmatiene cu frecvente procese actuale (mai ales in bazinul hidrografic al Albacului), se gasesc soluri hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe si pseudorendzine), excesul de apa fiind favorizat de substratul geologic, de alunecarile de teren si de morfologie. Este vorba de fapt de o adevarata mozaicare a invelisului de sol. Pe depozitele aluvionare cu textura fina (luturi, nisipuri, miluri) din lunca Hartibaciului s-au format soluri aluviale, care, desi prezinta un potential ridicat de fertilitate, in regiunile cu exces de umiditate au nevoie de lucrari speciale, hidroameliorative.

Vegetatia si fauna
     
     Rezultat al unui proces indelungat de evolutie, in stransa dependenta de factorii orografici, climatici, vegetatia Podisului Hartibaciului este destul de eterogena din punctul de vedere al structurii si compozitiei floristice. Prin activitatea desfasurata asupra mediului, in primul rand cu scop economic, omul a contribuit la reducerea suprafetelor impadurite, astfel incat in prezent vegetatia lemnoasa ocupa circa 23% din intregul bazin al Hartibaciului.
     Fata de alte subunitati ale Podisului Transilvaniei, acest procent indica o situatie mai favorabila decat cea din Cimpia Transilvaniei si Podisul Secaselor, unde suprafetele impadurite reprezinta circa 10% din intreaga unitate. Insistam asupra padurilor nu numai pentru rolul cunoscut pe care il au in prevenirea si combaterea degradarii terenurilor, ci si pentru importanta acestora ca mediu de desfasurare a activitatilor recreative, turistice. Privite prin acest ultim unghi de vedere, padurile detin areale importante atat in apropierea Agnitei, cat si pe traseele care pot fi strabatute spre localitatile din jur sau mai departate, cum sunt Fagaras, Sibiu, Medias, Dumbraveni, Rupea, Sighisoara, Blaj.
     Pe culmile interfluviale perpendiculare pe Tarnava Mare, in Dealurile Mediasului, padurea detine circa 30-40% din intreaga suprafata. Predominante sunt padurile de fag cu frecventa mai mare pe interfluviul Tarnava Mare - Hartibaciu, padurile zonale de stejar pedunculat (care au cea mai mare extindere) si padurile de gorun, pe suprafete mai reduse.
     In functie de expozitia fata de Soare se constata diferentieri, deosebindu-se vegetatia versantilor insoriti, reprezentata prin specii xerofile si xeromezofile si cea a versantilor umbriti, cu specii mezofile. S-au identificat, de asemenea, si specii rezistente la eroziunea solurilor, cum sunt: Andropogon ischaemum, Poa compressa, Festuca sulcata, Medicago falcata , Onobrychis arenaria.
     In padurile de foioase din Podisul Hartibaciului se afla o fauna de mamifere, in mare parte reprezentata prin specii de interes cinegetic: caprior, cerb, mistret, lup, viezure, iepure, veverita. Acestea explica existenta unui numar relativ mare de fonduri de vanatoare, repartizate in intregul podis.
Sursa: "AGNITA - MIC INDREPTAR TURISTIC" - Dr. FLORINA GRECU
 
office@primaria-agnita.ro
 
trafic ranking