PROFILUL SOCIAL – CULTURAL AL LOCALITATII

Invatamantul a avut si are un rol insemnat in domeniul stiintei, educatiei si culturii. Primele stiri despre existenta unei scoli dateaza de la sfarsitul secolului al XV-lea.
Recensamantul de la 1488 aminteste despre un anume dascal in targul Agnita. Se pare, deci, ca la acea data exista o scoala saseasca pe langa biserica (actualul lacas al Scolii 1), pe atunci, insa, biserica catolica.
Dupa construirea bisericii “Sfantul Nicolae” in 1795 – 1797, pe langa aceasta biserica a functionat si o scoala pentru romani, in care copiii invatau cu ajutorul alfabetului chirilic, in care erau scrise cartile de cult ortodox.
In 1806 in Agnita se construieste un nou lacas de scoala, urmat de altul in 1867, mai spatios, cand se strica zidurile de aparare ale cetatii si in locul lor se pune temelia actualei Scoli Generale Numarul 1. In cadrul ei se infiinteaza si o scoala serala pentru ucenici.
In anul 1866 se construieste primul local pentru o scoala romaneasca. In 1906 scoala generala avea 7 ani de studiu. In 1960 se uneste scoala germana cu cea romaneasca, iar in cladirea scolii romanesti se infiinteaza liceul care va avea si sectie germana. Scoala Generala Nr. 1 pastreaza traditia scolii germane, avand si in prezent sectie germana, cu un rand de clase, insa majoritatea elevilor sunt romani. Pana la revolutie, sectiile romana si germana au functionat cu numar aproximativ egal de clase. In prezent, in Agnita, functioneaza: o gradinita la Coves apartinand Scolii Nr.1,o gradinita la Ruja apartinand Liceului A.T.L. Agnita si 3 gradinite organizate intr-0 singura institutie, cinci corpuri de scoala generala, (3 in Agnita, unul in Ruja si unul in Coves) organizate in doua scoli si un liceu, Liceul Teoretic “August Treboniu Laurian”, acestea asigurand desfasurarea procesului de invatamant instructiv-educativ si desavarsirea profesionala. In oras mai exista un club al elevilor, si Centrul de Plasament Nr. 7 al elevilor scolari.
Din anul 2004 luna noiembrie functioneaza in cladirea Gradinitei Nr. 3 o cresa cu aproximativ 20 copii.

De-a lungul timpului, Agnita a avut o viata culturala in continua ascendenta.
Demna de amintit este activitatea ASTREI (Asociatia Transilvana pentru Literatura si Cultura Poporului Roman), infiintata in anul 1861 la Sibiu, care si-a extins activitatea si in localitatea Agnita, precum si in localitatile invecinate Agnitei.
Astfel, in adunarea generala a ASTREI din 1888 se infiinteaza si Despartamantul Agnita al ASTREI. De asemenea adunarea generala a ASTREI din 20 septembrie 1885 da posibilitatea directiilor despartamintelor ASTREI (printre care si cel din Agnita) sa procedeze la infiintarea de agenturi comunale pe teritoriul despartamintelor respective.
In anul 1881 se infiinteaza o filiala a Societatii Carpatine din Ardeal, care avea scopul de a organiza excursii in munti, avand o cabana pe valea Sambetei.
Singura formatie artistica bine organizata si cu existenta mai indelungata a fost Asociatia Corala Saseasca din Agnita, infiintata i anul 1863.
In anul 1892 ia fiinta Asociatia Literara, care a organizat un club si prima biblioteca de imprumut.
In anul 1895 se infiinteaza un cor romanesc pe patru voci, care are o existenta scurta de numai patru ani.
In anul 1908 in Agnita, ASTRA avea o biblioteca
La 20 martie 1909 apare in Agnita ziarul “Agnethler Wochenblat” publicatie care se referea la evenimentele din oras si imprejurimi, redactat de Joseph Schmidt.
Printre oamenii de seama ai orasului amintim pe:

  • Georg Henning, fondatorul primei organizatii muncitoresti din Agnita, organizatorul grevei tamplarilor din 1906;
  • Ghoerghe Kolossi, revolutionar al anului 1848;
  • Konradt Schmidt, deputat al Universitatii Sasesti, care a cerut in Dieta de la Cluj dreptul egale pentru romanii din Transilvania cu celelalte natiuni;
  • Georg Lutsch, fondator al primei organizatii muncitoresti din Agnita;
  • Friedrich Chr. Maurer, istoric si pedagog, primul dirijor al corului muncitoresc din Agnita;
  • Mihail Barner, pictor si folclorist;
  • Mihail Jasch, ceramist.

Viata culturala a orasului se desfasoara si in prezent, avand asigurata baza materiala prin :
– Casa Oraseneasca de Cultura;
– Un cinematograf;
– Muzeul de Istorie “Valea Hartibaciului”;
– Biblioteca Oraseneasca;
– Doua camine culturale;
– Liga Tinerilor Agniteni.

Cand vorbim de viata spirituala a cetatenilor din orasul Agnita ne gandim la cele trei biserici : Biserica ortodoxa, care cuprinde 90% din populatie, restul de 10% reprezentand Biserica romano-catolica si Biserica reformata.
Cetatenii romani sunt aproape in intregime credinciosi ai Bisericii ortodoxe, impartiti in trei parohii si care isi pastreaza cultul si traditiile stramosilor in cele doua lacasuri de cult: Catedrala ortodoxa cu hramul “Constantin si Elena” si Biserica cu hramul “Sfantul Nicolae”, care este si monument istoric.
Despre continuitatea si pastrarea traditiilor ortodoxe vorbeste cel mai bine muzeul bisericesc aflat in incinta vechii scoli romanesti unde se pot gasi unele dintre cele mai vechi carti bisericesti, cum ar fi : “Cazania” lui Vaarlam de la 1643 si “Noul Testament de la Balgrad”, carti care au constituit pentru credinciosi izvor de cultura si stiinta a vremurilor respective. Se gasesc de asemenea numeroase icoane vechi pictate pe sticla si lemn, care de asemenea atesta maiestria pictorilor romani autohtoni, mari admiratori ai picturii ortodoxe bizantine.
Viata spirituala religioasa a credinciosilor se desfasoara azi in deplina libertate cu o frecventa mare la slujbele religioase, fie in biserici, fie cu ocazia diferitelor evenimente din viata poporului roman, cum ar fi : Ziua nationala, Ziua eroilor, etc
Demn de subliniat este si infiintarea Corului bisericesc, care prezinta un repertoriu bogat de muzica bisericeasca si prelucrari folclorice, iar prin participarea, ca invitat special la cel de-al doilea Congres ecumenic din Austria, a concurat cu mare succes alaturi de cele mai mari coruri religioase din Europa.

C A S A    D E    C U L T U R A    I L A R I O N    C O C I S I U    A G N I T A


D A T E   D E   I D E N T I F I C A R E

Adresa : Agnita , Str. Scolii nr. 1, jud. Sibiu.
Telefon ( fax )- 0269/510345
Cod fiscal : 4270686
cult_agnita@zappmobile.ro

Casa de Cultura I.COCISIU AGNITA functioneaza in cladire proprie, construita in acest scop, in anul 1965 si este situata in zona centrala a orasului Agnita. Cladirea a fost conceputa cu urmatoarele spatii si anexe, necesare desfasurarii activitatilor specifice asezamintelor culturale.

– sala de spectacol – 350 locuri
– sala de conferinte, expozitii, repetitii.
– sala cursuri.
– sala balet.
– scena 10/8 m
– cabine scena
– birouri.
– anexe ( magazii, centrala termica proprie, grupuri sociale.)

Organigrama Casei de Cultura I. COCISIU Agnita , are urmatoarea structura:

– director-referent
– referent-artistic
– contabil
– casier
– magaziner

In cadrul Casei de Cultura I. COCISIU Agnita, se desfasoara activitati artistice si activitati de educatie permanenta.

ACTIVITATI ARTISTICE

– Corul Bisericii „ Sf. Nicolae” dirijor – prof D. Nitescu
– Ansambluri de dansuri populare: -Ansamblul Folcloric „Hirtibaciul” -coregraf Sirbu Ioan
-Ansamblul Folcloric „Cununa „ -coregraf Sirbu Ioan
-Ansamblul Folcloric „Cununa Veterani”
– Taraf de muzica populara. – conducerea muzicala Vistea Nicolae
– Formatie de teatru de amatori .

     ACTIVITATI DE EDUCATIE PERMANENTA

– Curs  de : balet, dans  de  societate, dans  modern
– Curs  de  vioara, pian
– Curs  de  canto ( folclor )
– Cursuri  de  limbi  straine ( engleza, germana, spaniola )
– Programe  de  formare  profesionala:
– ospatar,  bucatar, barman, comert
– zidar  faiantor, tricoteor
– Starea  de  sanatate o  prioritate- in  spatiile  Casei  de  Cultura  Agnita, in  fiecare  zi  de  joi  din  saptamina  i-si  desfasoara  activitatea  specifica  un  cabinet  de  oftalmologie.
– Seminarii, simpozioane, mese  rotunde, cenacluri  literare.

PARTICIPARI  ALE  ANSAMBLULUI  FOLCLORIC  „CUNUNA”  AL  CASEI
DE  CULTURA  I. COCISIU  AGNITA , LA  MANIFESTARI  FOLCLORICE
JUDETENE , NATIONALE, INTERNATIONALE.

– Florile  Oltului- Avrig
– Cint  si  joc  pe  Hirtibaci   -Agnita
– Pe  Mures  si  pe  Tirnave    – Medias
– Sus  pe  muntele  din  Jina
– Cintecele  muntilor   – Sibiu
– Cantec, joc si voie buna    -Tg. Mures
– Cintecele  Oltului      -Calimanesti
– Festivalul – international -La Muestra de Teruel – Spania – august 2008
– Zilele Culturale ale localitatilor: Agnita, Medias, Talmaciu, Sadu, Biertan.

                OBIECTIVE  CULTURALE  SI  DE  EDUCATIE  PERMANENTA
PENTRU  ANII  URMATORI

– Curs  de  vara, pentru  invatarea  dansului  popular  din  zona : Hirtibaci, Fagaras, Tirnave, Marginimea  Sibiului, pentru  grupuri  din  strainatate.
-Atelier –pictura  pe  sticla (valorificarea  talentului  si  experientei  pictorilor  locali )
– Parteneriat  cultural  cu  centre  culturale din  tara  si  din  strainatate ( Grecia, Germania,
Belgia, Moldova, Spania )

-Editarea  lucrarii „Dansuri  si  obiceiuri  de  pe  valea  Hirtibaciului, Modele  de  valorificare scenica”  autor  : referent  Sirbu  Ioan.
-Editarea  lucrarii:  Legende  si  povestiri-  transmise  de  unul  din  ultimii  locuitori  ai
„ Padurii  Fetea”  autor  -Ioan  Ghip.

               INVESTITII  IN  OBIECTE  DE  INVENTAR  SI  MIJLOACE  FIXE
PENTRU  EFICIENTIZAREA  ACTIVITATII  IN  CADRUL
CASEI  DE  CULTURA  I. COCISIU  AGNITA

– Confectionarea  de  costume  populare, pentru  ansamblurile  folclorice, dupa  modele  autentice, ( Muzeul  Valea  Hirtibaciului  Agnita )
– Achizitionarea  de  la  persoane  fizice  din   satele  hirtibacene, de  costume  vechi  autentice.
– Achizitionarea  de  viori  ,pian, pianina , pentru desfasurarea  in  bune  conditii  a  cursurilor.
– Achizitionarea  unei  imprimante  si  xerox (color), pentru  a  realiza  afise, pliante, invitatii de  cea  mai  buna  calitate.

ISTORIC  AL  ACTIVITATILOR  DESFASURATE  IN  CASA  DE  CULTURA

          Sediul  actual  al  Casei  de  Cultura  I. COCISIU  Agnita , a  fost  inaugurat  in  anul 1965.
Organigrama  Casei  orasenesti  de  Cultura, cuprindea- 12-posturi.
In  activitatiile  curente  se  urmarea  valorificarea  traditiilor  ,avindu-se  in  vedere  ca  in  orasul  Agnita  convietuiau, de  secole  populatie  de  etnie  romana  si  germana.
Formatiile  germane, sunt  bine  reprezentate, datorita  mostenirii  culturale  bogate  si  a referentilor. de specialitate.
Exemplificam  in  acest  sens , formatii  care  si-au  inceput  activitatea  in  1965 si  care au functionat  in  cadrul  Casei  orasenesti  de  Cultura , pina  in  1990.
– Fanfara-    condusa  de  referent – Johann  Frank
– Cor  de  camera             referent- Mathias  Untch
– Muzica  usoara              referent- Mathias  Uncth
– Teatru  german              profesor- Ernst  Gyongyosi
– Dansuri  germane          profesori- Helga  si  Peter  Bitto
-Formatiile  romanesti  au  fost  instruite  de  referenti  si  colaboratori  de  specialitate:
Terbea  Ilie, Flesariu  Tiberiu, Nimu  Pascu, Dragan  Tiberiu, Sirbu  Gheorghe, Sirbu  Ioan,
Nitescu  Doru.
Exemplificam  formatii  care  functioneaza  in  cadrul  Casei  de  Cultura, de  la  infintare  si  pina  in  prezent.

– Teatru  de  amatori             instructori  -Titei  Florean
-Bara  Virgil
– Taraf  muzica  populara      instructori- Sin  Cornel
– Chiva  Cristache
– Vistea  Nicolae
– Ansamblul  folcloric  „ Cununa” instructori  – Ilie  Terbea
– Tiberiu  Dragan
– Sirbu  Ioan

-Corul  Sf.  Nicolae –infintat  in  1990  Prof    – Doru  Nitescu

– Sub  egida  Casei  de  Cultura  Agnita, se  derula  si  Sarbatoarea  Lolelor. In  ultima  duminica  din  luna  ianuarie- 2007, s-a  reluat  aceasta  manifestare, la  care  au  fost  invitati  sa  participe, si  sasi  nascuti  in  orasul  Agnita, stabiliti  momentan  in  Germania.Manifestarea  a  constituit  un  real  succes  si  s-a  bucurat  de  o  asistenta  numeroasa, din  partea  locuitorilor  orasului  Agnita  si  din  diverse  localitati  din  tara  si  strainatate.