Bun venit in Agnita

Invatamant-Cultura

PROFILUL SOCIAL – CULTURAL AL LOCALITATII

Invatamantul a avut si are un rol insemnat in domeniul stiintei, educatiei si culturii. Primele stiri despre existenta unei scoli dateaza de la sfarsitul secolului al XV-lea.
Recensamantul de la 1488 aminteste despre un anume dascal in targul Agnita. Se pare, deci, ca la acea data exista o scoala saseasca pe langa biserica (actualul lacas al Scolii 1), pe atunci, insa, biserica catolica.
Dupa construirea bisericii “Sfantul Nicolae” in 1795 – 1797, pe langa aceasta biserica a functionat si o scoala pentru romani, in care copiii invatau cu ajutorul alfabetului chirilic, in care erau scrise cartile de cult ortodox.
In 1806 in Agnita se construieste un nou lacas de scoala, urmat de altul in 1867, mai spatios, cand se strica zidurile de aparare ale cetatii si in locul lor se pune temelia actualei Scoli Generale Numarul 1. In cadrul ei se infiinteaza si o scoala serala pentru ucenici.
In anul 1866 se construieste primul local pentru o scoala romaneasca. In 1906 scoala generala avea 7 ani de studiu. In 1960 se uneste scoala germana cu cea romaneasca, iar in cladirea scolii romanesti se infiinteaza liceul care va avea si sectie germana. Scoala Generala Nr. 1 pastreaza traditia scolii germane, avand si in prezent sectie germana, cu un rand de clase, insa majoritatea elevilor sunt romani. Pana la revolutie, sectiile romana si germana au functionat cu numar aproximativ egal de clase. In prezent, in Agnita, functioneaza: o gradinita la Coves apartinand Scolii Nr.1,o gradinita la Ruja apartinand Liceului A.T.L. Agnita si 3 gradinite organizate intr-0 singura institutie, cinci corpuri de scoala generala, (3 in Agnita, unul in Ruja si unul in Coves) organizate in doua scoli si un liceu, Liceul Teoretic „August Treboniu Laurian”, acestea asigurand desfasurarea procesului de invatamant instructiv-educativ si desavarsirea profesionala. In oras mai exista un club al elevilor, si Centrul de Plasament Nr. 7 al elevilor scolari.
Din anul 2004 luna noiembrie functioneaza in cladirea Gradinitei Nr. 3 o cresa cu aproximativ 20 copii.

De-a lungul timpului, Agnita a avut o viata culturala in continua ascendenta.
Demna de amintit este activitatea ASTREI (Asociatia Transilvana pentru Literatura si Cultura Poporului Roman), infiintata in anul 1861 la Sibiu, care si-a extins activitatea si in localitatea Agnita, precum si in localitatile invecinate Agnitei.
Astfel, in adunarea generala a ASTREI din 1888 se infiinteaza si Despartamantul Agnita al ASTREI. De asemenea adunarea generala a ASTREI din 20 septembrie 1885 da posibilitatea directiilor despartamintelor ASTREI (printre care si cel din Agnita) sa procedeze la infiintarea de agenturi comunale pe teritoriul despartamintelor respective.
In anul 1881 se infiinteaza o filiala a Societatii Carpatine din Ardeal, care avea scopul de a organiza excursii in munti, avand o cabana pe valea Sambetei.
Singura formatie artistica bine organizata si cu existenta mai indelungata a fost Asociatia Corala Saseasca din Agnita, infiintata i anul 1863.
In anul 1892 ia fiinta Asociatia Literara, care a organizat un club si prima biblioteca de imprumut.
In anul 1895 se infiinteaza un cor romanesc pe patru voci, care are o existenta scurta de numai patru ani.
In anul 1908 in Agnita, ASTRA avea o biblioteca
La 20 martie 1909 apare in Agnita ziarul “Agnethler Wochenblat” publicatie care se referea la evenimentele din oras si imprejurimi, redactat de Joseph Schmidt.
Printre oamenii de seama ai orasului amintim pe:

  • Georg Henning, fondatorul primei organizatii muncitoresti din Agnita, organizatorul grevei tamplarilor din 1906;
  • Ghoerghe Kolossi, revolutionar al anului 1848;
  • Konradt Schmidt, deputat al Universitatii Sasesti, care a cerut in Dieta de la Cluj dreptul egale pentru romanii din Transilvania cu celelalte natiuni;
  • Georg Lutsch, fondator al primei organizatii muncitoresti din Agnita;
  • Friedrich Chr. Maurer, istoric si pedagog, primul dirijor al corului muncitoresc din Agnita;
  • Mihail Barner, pictor si folclorist;
  • Mihail Jasch, ceramist.

Viata culturala a orasului se desfasoara si in prezent, avand asigurata baza materiala prin :
– Casa Oraseneasca de Cultura;
– Un cinematograf;
– Muzeul de Istorie “Valea Hartibaciului”;
– Biblioteca Oraseneasca;
– Doua camine culturale;
– Liga Tinerilor Agniteni.

Cand vorbim de viata spirituala a cetatenilor din orasul Agnita ne gandim la cele trei biserici : Biserica ortodoxa, care cuprinde 90% din populatie, restul de 10% reprezentand Biserica romano-catolica si Biserica reformata.
Cetatenii romani sunt aproape in intregime credinciosi ai Bisericii ortodoxe, impartiti in trei parohii si care isi pastreaza cultul si traditiile stramosilor in cele doua lacasuri de cult: Catedrala ortodoxa cu hramul “Constantin si Elena” si Biserica cu hramul “Sfantul Nicolae”, care este si monument istoric.
Despre continuitatea si pastrarea traditiilor ortodoxe vorbeste cel mai bine muzeul bisericesc aflat in incinta vechii scoli romanesti unde se pot gasi unele dintre cele mai vechi carti bisericesti, cum ar fi : “Cazania” lui Vaarlam de la 1643 si “Noul Testament de la Balgrad”, carti care au constituit pentru credinciosi izvor de cultura si stiinta a vremurilor respective. Se gasesc de asemenea numeroase icoane vechi pictate pe sticla si lemn, care de asemenea atesta maiestria pictorilor romani autohtoni, mari admiratori ai picturii ortodoxe bizantine.
Viata spirituala religioasa a credinciosilor se desfasoara azi in deplina libertate cu o frecventa mare la slujbele religioase, fie in biserici, fie cu ocazia diferitelor evenimente din viata poporului roman, cum ar fi : Ziua nationala, Ziua eroilor, etc
Demn de subliniat este si infiintarea Corului bisericesc, care prezinta un repertoriu bogat de muzica bisericeasca si prelucrari folclorice, iar prin participarea, ca invitat special la cel de-al doilea Congres ecumenic din Austria, a concurat cu mare succes alaturi de cele mai mari coruri religioase din Europa.

Comments are closed.